România are o suprafată de 238 391 km², este situata in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra.

Romania se invecineaza:

• la nord si la est cu Republica Ucraina si cu Republica Moldova
• la vest cu Ungaria
• la sud-vest cu Serbia
• la sud cu Bulgaria
• la sud-est cu Marea Neagra.

Doua treimi din frontiera este parcursa de rauri (Dunarea, Prutul, Tisa) si litoral (Marea Neagra), iar o treime este trasata pe pamant.

Dunărea: Al doilea fluviu din Europa, având 2860 de kilometri, dintre care 1050 km se află în România. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.

Clima României este temperat-continentală.

La 1 ianuarie 1998 România avea o populatie de 22.526.096 situându-se pe locul 43 in lume si pe locul 13 in Europa.

Populatia pe sexe: barbati 11.027.000 (49%) si femei 11.499.000 (51%).

Principalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt:

• Bucarest - 2,032,000
• Iasi - 349,000
• Constanta - 344,000
• Cluj-Napoca - 333,000
• Galati - 332,000
• Timisoara - 327,000
• Brasov - 316,000
• Craiova - 314,000

Numarul maxim de locuitori a fost atins in 1989 - 23.151.564. Astazi in jur de 8 milioane de români traiesc in afara granitelor tarii.

Bucuresti - 2.032.000 (1998) locuitori. Situat in sudul tarii orasul dateaza din secolul al 14-lea si este atestat pentru prima data in 1459 ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Valahiei intre secolele 17 si 19 si a Romaniei din anul 1862.

Aeroporti: Aeroporturi: Bucuresti-Otopeni (1970), situat la 18 km de Bucuresti.

15 orase au aeroporturi: Constanta - Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mures, Tulcea.

Porturi: Cel mai mare port la Marea Neagra, cu un trafic de peste 80 milioane de tone pe an si care poate primi vapoare de peste 150.000 dwt este Constanta (ridicat pe locul vechii cetati Tomis, fondata de greci in secolul al VI-lea i.e.n.).

Alte porturi la Marea Neagra sunt Mangalia ( vechea colonie greaca Callatis, datând tot din secolul al VI-lea i.e.n.) si Sulina.

Principalele porturi la Dunare, multe din ele datând inca din vremea romana, sunt: Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calaras, Cernavoda. Trei porturi - Braila, Galati si Tulcea - sunt atat porturi fluviale cat si porturi maritime.

Canalul Dunare-Marea Neagra: Construit intre 1975 si 1984, canalul leaga Dunarea (la sud de orasul Cernavoda) cu Marea Neagra (la Agigea, la sud de Constanta) si scurteaza drumul spre Constanta cu aproape 400 km. Canalul, are o lungime de 64,2 km, o latime intre 110 si 140 de metri si o adâncime intre 7 si 8,5 metri, si poate primi nave cu un pescaj de pâna la 5,5 metri.

Principalele ramuri industriale:

• industria constructoare de maşini
• chimică, petrochimică
• materialelor de construcţii
• prelucrare a lemnului
• industria uşoară
• minieră
• industria metalurgică
• alimentară

În prezent, industria constructoare de maşini (Dacia Logan) este in continua dezvoltare.

Poluri industriale:

• Industria electronică şi electrotehnică : Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Craiova, Piteşti.
• Tractoare se produc la Braşov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte maşini agricole la Bucureşti, Piatra Neamţ, Timişoara şi Botoşani.  
• Locomotive se produc la Bucureşti şi Craiova
• Vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin
• Autoturisme la Piteşti, Craiova, Câmpulung-Muscel
• Autocamioane la Braşov troleibuze la Bucureşti
• Nave maritime la Constanţa, Giurgiu, Olteniţa
• Aeronave la Bucureşti, Bacău, Braşov şi Craiova.

Industria chimică s-a dezvoltat datorită existenţei unei game largi de materii prime existente în ţară: cantităţi de sare, sulf, potasiu, lemn de răşinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere.

Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzeşti, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni şi Giurgiu.

Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copşa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească şi Năvodari.

Industria petrochimică produce:

• cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi şi Borzeşti,
• mase plastice la Ploieşti, Făgăraş, Brazi, Borzeşti, Piteşti,
• fire şi fibre sintetice la Botoşani, Săvineşti, Roman, Iaşi.

În cadrul industriei materialelor de construcţii se produce: ciment, sticlă şi articole din sticlărie, ceramică pentru construcţii, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Braşov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce şi se prelucrează la Bucureşti, Mediaş, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig.

Industria de prelucrare a lemnului: se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unităţi se află în zonele montane şi submontane, la Suceava, Bistriţa, Focşani, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu Mureş, Reghin, Satu Mare, Bucureşti, Brăila şi Constanţa.

Industriile uşoară si alimentară: Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a lânii, a confecţiilor si tricotajelor la Bucureşti, Botoşani, industria zahărului, a uleiurilor, a vinurilor, a panificaţiei.

România este împărţită în 8 regiuni de dezvoltare, care impreuna cu ministerele , planifica si gestioneaza fondurile structurale europene:

• Regiunea de dezvoltare Centru: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov.
• Regiunea de dezvoltare Nord-Est: Iasi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău, Vaslui
• Regiunea de dezvoltare Nord-Est: Bihor, Bistriţa-Năsăud ,Cluj ,Maramureş ,Satu Mare , Sălaj
• Regiunea de dezvoltare Sud: Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman
• Regiunea de dezvoltare Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa
• Regiunea de dezvoltare Sud-Vest: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj
• Regiunea de dezvoltare Vest: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara e Timiş.
• Regiunea de dezvoltare Bucureşti şi Ilfov